Consiliul de Coordonare CoM East s-a reunit la Vilnius pentru a evalua progresul și a planifica perioada de după 2025

A treia reuniune a Consiliului de Coordonare al proiectului „Convenția Primarilor – Est” (CoM East), prezidată de Comisia Europeană, a avut loc la Vilnius în perioada 1–2 iulie 2025, reunind actori-cheie din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina. Întâlnirea a avut loc într-un moment crucial – CoM East se apropie de aniversarea a 15 ani de activitate în Regiunea Parteneriatului Estic și anticipează o prelungire a etapei actuale, într-un context în care obiectivele climatice devin tot mai ambițioase, iar condițiile geopolitice din regiune continuă să se schimbe.

Întâlnirea a fost deschisă cu un mesaj de bun venit din partea orașului Vilnius, reprezentat de Anton Nikitin, șeful Direcției pentru Sustenabilitate, care a împărtășit viziunea capitalei Lituaniei privind neutralitatea climatică și agenda urbană curajoasă pentru climă. Darya Mustafayeva, manageră de program în cadrul Unității pentru Strategie Regională și Investiții a DG ENEST (fosta DG NEAR) din cadrul Comisiei Europene, a prezentat o actualizare a obiectivelor strategice ale UE privind cooperarea regională, incluzând prioritățile viitoare relevante pentru activitățile CoM East și angajamentele semnatarilor. Christophe Frering, liderul echipei CoM East, împreună cu alți colegi, a prezentat membrilor Consiliului ultimele evoluții ale proiectului și planurile pentru următoarea perioadă.

Experții naționali, în colaborare cu reprezentanții părților interesate CoM, au prezentat analize SWOT, oferind perspective asupra punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor specifice fiecărei țări în implementarea angajamentelor CoM East. Printre provocările comune identificate s-au numărat lipsa capacității tehnice locale și a instrumentelor practice pentru implementarea PAEDC (în special pentru proiectele de adaptare), accesul limitat la finanțare, dependența de sprijinul donatorilor, dar și incertitudinile politice și externe. Discuțiile au explorat posibile soluții regionale, o mai mare flexibilitate și o cooperare mai strânsă între nivelurile național și local.

În cadrul programului de învățare, participanții au vizitat termocentrala cu cogenerare din Vilnius și stația modernă de epurare a apelor uzate, pentru a vedea soluțiile verzi aplicate aici.

Termocentrala cu cogenerare nr. 2 din Vilnius este unul dintre cele mai mari și istorice situri energetice din regiunea baltică. Această instalație pe bază de biomasă furnizează energie unei mari părți din oraș, combinând infrastructura veche de un secol cu ingineria modernă. Delegații au aflat cum sunt transformate biocombustibilii în energie și cum sunt aplicate pe scară largă principiile economiei circulare.

Stația de epurare a apelor uzate este una dintre cele mai avansate din regiunea baltică. Datorită lucrărilor de reconstrucție, procesele de purificare sunt acum de șase ori mai eficiente. Instalația utilizează filtrare pe bază de bacterii și micro-curățare pentru a trata apa înainte de a o returna în siguranță în râul Neris și în Marea Baltică. În plus, nămolul extras este utilizat pentru producerea de biogaz și energie regenerabilă suplimentară. Produsele rămase sunt și ele valorificate, ceea ce închide complet ciclul în mod circular.

Pe măsură ce CoM East intră în etapa finală a fazei actuale și privește către viitoarele faze ale inițiativei, cea de-a treia reuniune a Consiliului a reafirmat angajamentul față de obiectivele climatice ambițioase, învățarea reciprocă și cooperarea regională. Totodată, a devenit tot mai evident faptul că, deși țările participante sunt unite sub umbrela Parteneriatului Estic, diversitatea contextelor naționale este în creștere. Deși sunt unite prin obiective comune, țările se confruntă cu provocări diferite care pot influența ritmul și amploarea implementării politicilor climatice. Aceste diferențe trebuie recunoscute și reflectate mai clar în planurile de acțiune viitoare și în activitățile regionale. Transformarea strategiilor în acțiuni – și a acțiunilor în impact pe termen lung – va necesita un sprijin și mai personalizat, abordări flexibile și o coordonare mai puternică la toate nivelurile.